Economia politică pozitivă 3: Politici economice ale statului bunăstării

Statul bunăstării este o piatră de temelie a sistemelor socio-economice moderne. Conform datelor OCDE, în 2022, cheltuielile sociale au reprezentat în medie 21,1% din PIB în rândul țărilor sale membre, ceea ce reprezintă mai bine de 45% din cheltuiala generală a guvernelor. Programele de asistență medicală, educație, pensii pentru limită de vârstă, prestații de șomaj și asistență socială influențează și capacitatea productivă și cererea agregată a unei țări. Dintr-un punct de vedere politic, statul bunăstării poate să contribuie și la coeziunea socială, atenuând tensiunile existente prin reducerea disparităților și promovarea incluziunii. Înțelegerea statului bunăstării este esențială pentru înțelegerea economiei politice în ansamblu.

Scopul acestei discipline este înțelegerea politicilor sociale ale statelor bunăstării contemporane cu ajutorul instrumentelor științei economice și ale economiei politice pozitive. Disciplina se ocupă cu elementele principale ale statului social, inclusiv prestațiile în numerar (pensii, indemnizații de șomaj), prestațile în natură (serviciul de sănătate, educație), reglementarea drepturilor sociale (ocuparea forței de muncă, locuință) și politicile macroeconomice (fiscale și monetare). De ce multe guverne impun asigurări sociale obligatorii pentru angajați? De ce oferă unele prestații în natură și alte în numerar? Dacă femeile trăiesc în medie mai mult decât bărbații, de ce nu primesc pensii mai mici pentru aceleași cotizații? De ce elevii români de 15 ani au rezultate mai proaste la lectură, matematică sau stiințe decât media OCDE? De ce statul român oferă vouchere de vacanță bugetarilor? De ce a fost suspendat experimentul venitului de bază din Finlanda? De ce multe state reglementează prețurile sau durata chiriilor? De ce multe stabilesc salarii minime pe economie sau durata contractelor de muncă? De ce este insulina mai scumpă în SUA decât în Canada? Deficitul public chiar stabilizează economia? Disciplina va oferi studenților fundalul conceptual și empiric necesar pentru că să poată răspunde la întrebări științifice de acest tip.

Conținutul disciplinei se împarte în șase blocuri de teme care abordează, respectiv, teoria economică, știința politică, prestațiile în numerar, prestațile ăn natură, reglementarea și politicile macroeconomice. Prima tema prezintă statul bunăstării, evoluția sa istorică, disparitațile globale și dezbaterile ideologice legate de subiect, precum și diferența dintre economia pozitivă și ceea normativă. Partea conceptuală prezinta unele instrumente necesare ale stiinței economice și ale economiei politice care vor permite analizarea trasăturilor fundamentale ale politicilor economice. Acestea includ unele concepte economice de baza legate de piețe, intervenția statului sau asigurări, precum și unele fundamente de economie politică legate de alegere de grup, birocrație sau rent seeking. Partea despre prestății în numerar include teme despre asigurări de șomaj, boală și dizabilitate, sisteme de pensii și venitul de bază, analzănd problemele legate de asigurări și redistribuire pe care aceste prestații le adresează. Partea despre prestații în natură se ocupă în principal cu aspecte legate de capital uman, precum serviciul de sănătate și sistemul educativ, introducănd concepte precum capital uman, birocrație sau rent seeking. În cele din urmă, partea despre reglementare se ocupă cu aspecte legrate de controlul de prețuri și rașionalizare, precum salariul minim pe economie sau reglementarea chiriilor. O concluzie recapitulează rezultatele principale ale diferitelor blocuri de teme și încearcă să realizeze unele prognoze despre evoluția viitoare a sistemului.

Pentru fiecare temă, cursul stabiliște contextul teoretic, rezumă concluziile studiilor existente și prezintă unele exemple variate din contextul experienței globale. Seminarele aplică conceptele economice-politice învațate la curs rezolvării unor probleme ridicate de studii de caz selectate din domeniul politicilor sociale contemporane. Printre altele, se analizează cum statul bunăstării ar putea să existe nu doar pentru a-i ajuta pe cei defavorizați (așa numită funcția Robin Hood), ci și pentru rezolvarea unor probleme ale piețelor private care ar putea să fie ineficiente sau pur și simplu inexistente în absența intervenției guvernamentale, sau pur și simplu pentru alimentarea unor interese particulare, din sectorul public sau privat. Cu acest scop, se analizează în ce masură politicile sociale influențează șansele de supraviețuire politică a liderilor și, prin urmare, reprezintă rezultatul unui calcul politic al unor oameni politici raționali interesați de obținerea și menținerea funcției.

Potrivită atât studenților de economie, științe politice, asistență socială, jurnalism și domenii conexe, această disciplină plasează conținutul într-un cadru teoretic și folosește resurse didactice pentru a implica studenții în discuție. La sfărșitul semestrului, studenții vor putea să înteleagă nu doar impactul politicilor economice, ci și interesele contrapuse în procesul de elaborare a lor. Vor dezvolta unele concepte economice și politice de bază al economiei bunăstării, economiei asigurărilor, alegere de grup, birocrație sau acțiune colectivă care le vor permite să analizeze unele politici economice variate, de la sistemele de pensii, sănătate și educație pănă la reglementarea pieței muncii, a locuinței, programele de austeritate sau inflația.