Economie politică pozitivă 2: Instituții și politici europene
Primary tabs
Această disciplină prezintă instrumentele principale ale studiului alegerii de grup (teoria decizională rațională, teoria jocurilor, teoria alegerii sociale) și le aplică rezolvării unei serie de probleme teoretice și aplicate care reies din studiul empiric al instituțiilor și politicilor UE. Abordarea disciplinei se deosebește de majoritatea disciplinelor de economie politică pozitivă sau alegere publică instituțuțională prin încurajarea studenților să aplice instrumentele analitice învațate la curs la rezolvarea unor cazuri practice de actualitate adaptate intereselor unui public european. Cine conduce Zona Euro? De ce a durat așa de mult negocierea unui acord de Brexit? De ce și-a permis Italia un deficit bugetar așa de mare? De ce țările UE nu au trimis armament mai repede în Ucraină? De ce Google investește așa de mult în unele tări mici ale UE precum Irlanda, Belgia, Olanda sau Finlanda? De ce judecătorii UE introduc cu succes unele doctrine pe care guvernele statelor membre nu au reușit să le convină? De ce eforturile grupelor de interes se concentrează pe influențarea comisiei europene? De ce a protestat guvernul Poloniei impotrivă reguliilor majorității introduse cu tratatul de la Lisabona? Poate Germania părăsi Zona Euro?
Disciplina este organizată în cinci blocuri de teme. Primul oferă o introducere în metoda științifică și modul în care aceasta ne ajută să înțelegem comportamentul politic. Această parte include și o temă despre conceptul de raționalitate pe care s-au bazat cele mai mari progrese ale științei politice din ultimii decenii. Urmează o secțiune despre agregarea preferințelor care analizează conflictele politice și modul în care acestea sunt rezolvate (sau nu) prin decizii de grup, introducând modelele spațiale de vot. O altă temă analizează, de asemenea, multidimensionalitatea și ciclurile de vot. A treia parte a disciplinei abordează problemele acțiunei colective și soluțiile lor. Introduce paradoxul votului și discută rolul partidelor politice și al lobby-urilor, acordând o atenție deosebită impactului banilor și informațiilor asupra comportamentului de vot și politicilor publice. Al patrulea bloc de teme se ocupă cu instituții și analizează comportamentul comisiilor parlamentare, birocrațiilor și curților, puterile de stabilire a agendei și de veto, precum și problemele principal-agent în politică care se produc între parlamente, guverne si curți. În cele din urmă, ultimul bloc de teme introduce alegerea socială și economia politică constituțională, și include teme despre reguli de vot, indici de putere, reformă constituțională, secesiune și democrație.
La sfârșitul semestrului, studenții vor fi capabili să folosească teoriile și metodele analitice ale economiei politice pozitive pentru a înțelege unele probleme de actualitate, cum ar fi succesul partidelor extremiste, conflictele dintre președinți, guverne, parlamente și curți, puterea grupurilor de interes, sau negocierea tratatelor internaționale. Ei își vor dezvolta, de asemenea, unele abilități analitice generale care se vor dovedi utile în studii ulterioare sau prin aplicarea lor directă în cariere neacademice. Întrebările și discuțiile săptămânale de seminar pe teme importante de actualitate îi vor încuraja, de asemenea, să își dezvolte capacitatea de a cerceta independent, de a oferi și de a primi recenzii de la colegi și de a organiza discuții cu alții pentru a elucida o problemă.
Alegeri de grup, acțiune colectivă, instituții
9 January 2023
Fondurile europene ajută sau încurcă democrația în Europa?
19 December 2022
With Dr Diego Varela, Professor Dagmar Schiek, Dr Kamil Zwolski, Professor Sarah Leonard, and Professor Christian Kaunert
12 December 2022
