Teoria alegerii raționale

Primary tabs

Subtitle: 
Alegeri de grup, acțiune colectivă, instituții democratice și politici publice

Please login or register to take this course.
Course leader: 
Live dates: 
Monday, 2 October 2023 to Sunday, 21 January 2024
Live meetings: 
Thursdays and Fridays at 12.00 (Bucharest)
Global rating: 
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Total votes: 5
Aims and scope: 

Această disciplină se ocupă de teoria alegerii raționale aplicată studiului conflictelor politice, instituțiilor democratice și politicilor publice. Putem avea încredere în acuratețea prognozelor politice? Sunt anti-vacciniștii raționali? Ce îi motivează pe liderii politici? De ce politicile implementate de diferite partide politice sunt atât de asemănătoare? De ce a durat atât de mult până când parlamentul britanic să cadă de acord asupra unui acord de Brexit? De ce prezența la vot este atât de scăzută la alegerile din România? De ce sunt banii atât de importanți în politică? De ce sunt președinții atât de puternici? De ce se organizează parlamentele în comisii de specialitate? Cât de independenți sunt judecătorii UE? De ce a insistat guvernul german asupra independenței băncilor centrale și a disciplinei fiscale atunci când a creat moneda euro? De ce guvernele democratice acordă ajutor pentru dezvoltare unor lideri autocrați străini? De ce a redus Tratatul de la Lisabona cerința majorității calificate în Consiliul UE? De ce primești uneori o creștere de salariu când o ceri și alteori nu?

Disciplina începe cu o introducere în metoda științifică și modul în care aceasta ne ajută să înțelegem cauzele alegerilor publice. Această parte include și o temă despre determinanții preferințelor politice individuale. Urmează o secțiune despre agregarea preferințelor care analizează conflictul și modul în care acesta este rezolvat (sau nu) prin luarea deciziilor de grup, introducând modelele spațiale de vot și alegeri. O temă discută, de asemenea, multidimensionalitatea și ciclurile de vot. Următoarea parte a disciplinei abordează problemele acțiunei colective și soluțiile lor. Introduce paradoxul votului și discută rolul partidelor politice și al lobby-urilor, acordând o atenție deosebită impactului banilor, informațiilor și mass-media asupra comportamentului de vot și politicilor publice. Următoarea parte se referă la instituții și acoperă comportamentul comisiilor parlamentare, birocrațiilor și curților, inclusiv studiul stabilirii agendei și a puterii de veto, precum și problemele principal-agent în politică. Următoarele două teme tratează politici publice, inclusiv studiul statului bunăstării și al redistribuirii și ciclurilor economice electorale, precum și o introducere în teoria selecționatului și bazele domestice ale politicilor externe. Partea finală a disciplinei tratează alegerea socială și economia politică constituțională, inclusiv studiul regulilor alternative de vot și al indicilor de putere, reforma constituțională și secesiunea.

Disciplina se adresează studenților de științe politice și relații internaționale care au deja o anumită experiență de economie politică, instituții politice și politici publice. Stilul conversațional al cursului este excelent pentru a prezenta teoria alegerii raționale analiștilor politici de mâine. Cursul este conceput pentru a oferi studenților o înțelegere conceptuală solidă a subiectului folosind metode și teorii pozitive moderne. Se deosebește de toate celelalte cursuri introductive prin încurajarea studenților să aplice aceste teorii pozitive la analiza fenomenelor actuale cu impact direct asupra vieților lor de zi cu zi. La sfârșitul semestrului, studenții vor fi capabili să folosească teorii politice pozitive pentru a înțelege probleme actuale, cum ar fi succesul partidelor extremiste, conflictele dintre președinți, guverne, parlamente și curți, puterea grupurilor de interese și negocierea tratatelor internaționale. Ei iși vor dezvolta, de asemenea, abilități analitice generale care se vor dovedi utile în studii ulterioare sau cariere neacademice. Întrebările și discuțiile săptămânale de seminar pe teme importante de actualitate îi vor încuraja, de asemenea, să își dezvolte capacitatea de a cerceta independent, de a oferi și de a primi recenzii de la colegi și de a gestiona discuții cu alții pentru a elucida o problemă.

Methodology: 
Studenții sunt introduși în cercetare prin întrebări de seminar despre probleme actuale importante. Ei învață cercetând aceste întrebări în mod independent, citind răspunsurile colegilor, recenzând în mod critic aceste răspunsuri, postând propriile răspunsuri și primind recenzii de la colegi. Un sistem de puncte măsoară progresul învățării și încurajează studentii să participe.
Topics: 
INTRODUCERE: 1. Asemănările și deosebirile dintre economia și știința politică: alegeri de grup. Știință vs. parerologie: introducere în metoda științifică. Rerum cognoscere causas. Ghilotină lui David Hume: separarea între ceea ce este și ceea ce ar trebui să fie. De la Aristotel la Francis Bacon: Deducție vs. inducție: care este mai importantă pentru știința? Karl Popper și logica cercetării ștințifice: conjecturi îndrăznețe și înfirmări. Știință și pseudoștiință: criterul de infirmabilitate. Testarea empirică ca și control de calitate al teoriilor. A explica inseamnă a simplifica: generalitate și parcimonie. Ți-ai pune un vaccin aprobat pe baza studiului de caz al unui pațient? Putem avea încredere în prognozele politice? 2. Conceptul de raționalitate. Raționalitatea vs. bun simt. Individualism metodologic. Preferinte complete și transitive. Incercertitudine și convingeri. Comportament instrumental. Interese de bază, circumstanțe personale și preferințe politice. Alegerea rațională, alegerea socială și alegerea publică. Sunt antivacciniștii raționali? Au fost raționali alegătorii referendumului de Brexit? De ce sunt intelectualii de stângă? Motivația politicienilor: funcție, politici sau voturi? Milton Friedman: Presupunerile de bază trebuie să fie realiste? AGREGAREA PREFERINȚELOR: 3. Stânga și dreapta. Modele spațiale de vot. Concurență electorală și comportament strategic. Jocul lui Hotelling și principiul diferențierii minimale: De ce sunt toți liderii la fel? Pot candidații să-și schimbe laturi ale spectrului politic? Duncan Black: Teorema alegătorului median. Anthony Downs: An Economic Theory of Democracy. Rabinowitz și Macdonald: Vot de proximitate sau direcțional? De ce partidele extremiste au mai mare succes la europarlamentare? Până la ce săptămână se poate face avort? 4. Multidimensionalitate. Nicolas de Condorcet: paradoxuri și cicluri de vot. Kenneth Arrow: Teorema imposibilității. McKelvey–Schofield: Teorema haosului. Stabilirea agendei. Willian Riker: The Art of Political Manipulation. Multidimensionalitatea în UE: Simon Hix și măsurarea empirică a preferințelor. De ce a durat atât de mult negocierea unui acord de Brexit? De ce au partidele naționaliste un success așa de mare în Spania? Și partidele minorităților în România? ACȚIUNE COLECTIVĂ: 5. Partidele politice, grupurile de interes și logica acțiunii colective. Alegeri, abținere rațională și paradoxul votului. De ce vin oamenii la vot? De ce este prezența la vot mai mică la europarlamentare decât la prezidențiale? De ce sunt banii așa de importanți în campaniile electorale? De ce a fost așa de greu de trimis tancuri sau avioana de câtre țările NATO în Ucraina? 6. Organizarea internă a grupurilor de interes. De ce interesele speciale sunt mai bine reprezentate decât cele difuze? Lobby: cumpărarea de voturi, semnalizarea sau subvenționarea părtinirii? De ce au grupurile de interes o influență așa de mare? Ar trebui reglementată activitatea de lobby în UE? Cum reușeste UE să promoveze studiile europene la școală? 7. Hardin: The Tragedy of the Commons. Elinor Ostron: Governing the Commons. De ce sunt guvernele UE așa de îndatorate? De ce este o inflație așa de mare în Zona Euro? INSTITUȚII ȘI ELABORAREA POLITICILOR: 8. Monarhi, președinți și parlamente. Procedura legislativă. Putere de veto. Puterea de stabilire a agendei. Jocul să imparți un dolar. 9. Comisiile parlamentare: teorii distributive și informaționale. 10. Birocrație și curți. Maximizarea bugetului. Problema principal-agent, delegare și control. Este curtea de justiție a UE scapată de sub control? POLITICI PUBLICE ȘI EXTERNE: 11. Politici sociale și economice. Redistribuirea veniturilor. Bunuri publice. Teoria cluburilor. Inflație și șomaj. Ciclul economic politic: cicluri oportuniste și partizane. De ce nu merge pactul de stabilitate? 12. Teoria selectoratului și politică internațională. Selectoratul. Coaliția câștigătoare. Regula loialității. Bazele interne ale politicii externe. ECONOMIE POLITICĂ CONSTITUȚIONALĂ: 13. Introducere în constituții. Buchanan și Tullock: The Calculus of Consent. Costurile interne și externe ale deciziilor și o regulă optimală a majorității. Reguli ale majorității, coaliții și indici de putere. Putere și noroc. Putere-i și putere-p. Lionel Penrose și regula radacinei patrate. 14. Reforma constituțională. Albert Hirschman și jocul Exit-Voice-Loyalty (EVL). Votul cu picioarele: migrarea persoanelor și dezlocalizarea firmelor. Secesiunea. De ce a părăsit Marea Britanie UE? Este posibilitatea de a părăsi UE prin articolul 50 bună pentru democrația UE? De ce este exclusă impozitarea miliardarilor?
Indicative reading: 
K A Shepsle, Analyzing Politics: Rationality, Behavior, and Instititutions. Suplimentary reading: P Dunleavy, Democracy, Bureaucracy and Public Choice; D Mueller, Public Choice III; G Tsebelis, Veto Players. Great works: A Downs, An Economic Theory of Democracy; M Olson, The Logic of Collective Action; W Niskanen, Bureaucracy and Representative Government. In Romanian: Miroiu, A. (2006). Fundamentele politicii, vol. 1 & 2. Polirom.
Teaching modules: 
Question pool: